An I, nr. 1, mai – iunie, 2013

CUPRINS:

DIN ACTIVITATEA CONSILIULUI COMUNAL ȘI A PRIMĂRIEI
- Obiectivele strategice ale Primăriei Subcetate - Primar prof. ION RIZEA

- Serviciul Public de Asistență Socială şi Autoritate Tutelară Subcetate - Asist. Social Cristina Dobrean

- Serviciul voluntar pentru situații de urgență în anul 2012 și trimestrul I, 2013 - Şef S.V.S.U. Liviu Sbanca                                                                                                                                                 

DIN ACTIVITĂȚILE ȘCOLII DIN SUBCETATE

- Plan de școlarizare pentru anul școlar 2013-2014 - Director, prof. Vasile Dobrean

- „Cu un pas mai aproape de comunitate”. Parteneriat pentru educaţie - Prof. Claudia  Ardelean

- 15 ianuarie 2013 - Prof. Claudia  Ardelean

- Săptămâna 1-5 aprilie: ȘCOALA ALTFEL

- Festival de teatru școlar, la Liceul din Subcetate - Raul Buzilă, clasa a XI-a

- Săptămâna „Școala altfel”- Andreea Natea, clasa a IX-a

- Excursie  la Brașov - Denisa-Teodora-Maria Popa, clasa a X-a

Cărți noi: Doina Dobreanu „Lumina din fereastra şcolii”, 2013

CULTURA – SPIRITUALITATE

- Sărbătorile Primăverii :  Tradiţii şi obiceiuri pascale -  Denisa-Teodora-Maria Popa, clasa a XII-a

- Permanențe ale Paștelui - Profesor Doina Dobreanu

- NOTE DE REPORTER la vernisajul primei expoziţii de icoane ale elevilor Liceului „Miron Cristea”; În casa albă - Valentin Marica, senior-editor, Societatea Română de Radiodifuziune, Radio România Tg.-Mureş

AGRICULTURĂ

- Convorbire cu Sebastian Muscă

- Convorbire cu  Daniel Marcu

TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR

- Interviu cu Prof. Univ. Dr. PAVEL MUREȘAN

ECOLOGIE, MEDIU

- Povața celor vârstnici

- Împreaună putem schimba lumea - Prof. Sanda Vodă, prof. Daniela  Dobrean                                                                   

SĂ TRĂIM SĂNĂTOS!

- Profesorul Gheorghe Mencinicopschi, ne recomandă

- Varza albă și varza roșie

OUL, adevărat medicament

SFATURI PRACTICE

- Și longevitatea se învață

- Mâncați ceapă  roșie zilnic!

- Mărul, un fruct complet

DIALOG ÎNTRE GENERAȚII

- Mărturisire de iubire – Raul Buzilă, clasa a XII-a

- Exemple de buni gospodari: Nicolae și Ileana Hurubă

COLECTIVUL DE REDACȚIE:

Prof. Ion Rizea - primarul comunei Subcetate, profesorii Vasile Dobrean și Ioan Cutlac - directorii Liceului „Miron Cristea”, profesorii Doinița-Ana (Doina) Dobrean(u), Claudia Ardelean, Sanda Vodă, Daniela Dobrean, Asist. Social Cristina Dobrean, Liviu Sbanca - șef serviciu S.V.S.U.; elevii Raul Buzilă, Adriana Muscă, Denisa-Teodora-Maria Popa, Andreea Natea,

COLABORATORI: Valentin Marica, senior-editor, Societatea Română de Radiodifuziune, Radio România Târgu-Mureş

  

1. DIN ACTIVITATEA CONSILIULUI COMUNAL ȘI A PRIMĂRIEI

OBIECTIVE STRATEGICE GENERALE ALE PRIMĂRIEI SUBCETATE

A. Dezvoltarea infrastructurii locale;

B. Dezvoltarea de perteneriate strategice;

C. Utilizarea eficientă a resurselor naturale ale  comunei şi a forţei de muncă;

D. Păstrarea şi transmiterea tradiţiilor locului;

E   Protejarea mediului înconjurător;

OBIECTIVE DERIVATE

A.   Dezvoltarea infrastructurii locale

A   Dezvoltarea infrastructurii locale

- Modernizarea  drumurilor comunale şi a reţelei stradale;

- Înfiinţarea sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate;

- înfiinţarea reţelei de apă potabilă;

- înfiinţarea sistemului de supraveghere stradală;

- Reabilitarea reţelei de iluminat public;

- Reabilitarea infrastructurii din domeniul învăţământului, sănătăţii şi culturii;

- Actualizarea documentaţiei pentru sistemul de canalizare şi staţie de epurare a apelor uzate în vederea depunerii cererii de finanţare din fonduri europene;

- Actualizarea documentaţiei pentru sistemul centralizat de apă potabilă pentru satul Subcetate în  vederea depunerii cererii de finanţare din fonduri europene;

- asocierea cu Consiliul Judeţean Harghita pentru programul „Sisteme de alimentare cu apă a satelor sub 300 de locuitori” pentru satul Călnaci, în vederea racordării sistemului centralizat de alimentare cu apă a satului Subcetate;

- Modernizarea drumurilor comunale şi a reţelei stadale din comuna Subcetate: DC 67 Subcetate-Călnaci (6400m), DC 68 Subcetate-Filpea reparaţii (reprofilare-decolmatare şanţuri), DC 65 reparaţii – decolmatare; Reparaţii ale ramificaţiilor drumurilor comunale: Filpea – Ieruga Flăşenilor, Filpea – Dosul lui Iacob, Filpea – Râşcovul, Filpea – Coşarcă (Nelu),  Călnaci – Ieruga lui Ţepeluş, Călnaci – Troaca Imbrii ; Documentaţie topogarfică şi cadastrală pentru 1-2 variante de drum agricol spre trupul de păşune Ioguri-Făget-Mortonca.

- Reamenajarea pieţei agro-alimentare şi a târgului de vite;

- Înfiinţarea unui punct de aprindere pentru iluminat în satul Duda;

- Menţinerea în stare de funcţionare a reţelei de iluminat public din întreaga comună prin efectuarea de reparaţii;

- Montarea de lămpi suplimentare pentru iluminat public în zonele unde vor fi amplasate camerele de luat vederi ale sistemului de supraveghere;

- Înfiinţarea sistemului de supraveghere stradală cu camere de luat vederi pe o reţea de 1,5-2 km (în 2  etape), prima etapă anul acesta pe 1,1 km cu 3 perechi de camere;

- Accesarea unor programe guvernamentale pentru lucrări de investiţii în vederea reabilitării următoarelor obiective:

- Liceul „Miron Cristea„ – acoperiş şi termoizolaţie exterioară, uşi interioare;

 - Dispensarul Uman – acoperiş şi termoizolaţie exterioară;

 - Cămin Cultural – acoperiş (partea veche), termoizolaţie exterioară;

B.  Dezvoltarea de parteneriate strategice

-  Aderarea comunei la parteneriate prin asociere cu diferite organizaţii, localităţi, instituţii la nivel local, judeţean, naţional sau internaţional în vederea armonizării politicilor social-economice şi culturale şi atragerea de fonduri europene în scopul îmbunătăţirii standardelor de viaţă ale  cetăţenilor comunei;

-  Asocierea Comunei Subcetate la diferite organizaţii şi asociaţii non-guvernamentale: Asociaţia comunelor din România, Asociaţia de dezvoltare intercomunitară Căliman-Giurgeu, Asociaţia intercomunitară de dezvoltare - S.I.M.D. Harghita, Asociaţia intercomunitară de dezvoltare - Harghita Nord-Est, Asociaţia intercomunitară de dezvoltare – GEODSY Harghita;

- Asocierea comunei cu instituţii judeţene sau naţionale ca parteneri în derularea unor proiecte de investiţii de interes local: Consiliul Judeţean Harghita.

C. Utilizarea eficientă a resurselor naturale ale  comunei şi a forţei de muncă

- Refacerea documentaţiei pentru fondul forestier proprietate privată a  comunei;

- Concesionarea, închirierea trupurilor de păşune proprietate publică asociaţiilor legal constituite ale crescătorilor de animale din localitate;

- Punerea în valoare a resurselor de apă potabilă existente pe teritoriul comunei;

- Cuprinderea în PUG a zonelor industriale, premiză a desfăşurării unor activităţi economice care să absoarbă forţă de muncă din localitate;

- Începerea demersurilor (studii topo, documentaţii cadastrale) pentru întabularea terenurilor care aparţin comunei, care în prezent nu au clarificată situaţia juridică;

- Întocmirea amenajamentului silvic pentru fondul forestier, proprietate privată a comunei Subcetate, aflat în  administrarea Ocolului Silvic Borsec şi a Ocolului Silvic Tulgheş, pentru valorificarea în condiţiile legii;

- Întocmirea de studii de oportunitate pentru concesionarea unor bunuri din proprietatea publică a comunei: păşuni (pajişti permanente), grajdiul mare de la staţiunea de montă;

- Întocmirea unor studii de reevaluare periodică a bunurilor din patrimoniul localităţii conform legislaţiei în vigoare;

- Întocmirea unor studii de evaluare a unor bunuri din patrimoniul privat al comunei în vederea vânzării acestora prin licitaţie conform legislaţiei în vigoare;

- Punerea în valoare a resurselor de apă potabilă astfel: Izvorul forat la 180 m pentru reţeaua Călnaci-Subcetate, alte izvoare existente în intravilanul și în extravilanul localităţii, respectiv în perimetrul pajistilor comunale – amenajari;

- Încheierea de contracte de administrare a fondurilor de vânătoare aflate pe teritoriul administrativ al comunei sau pe teritoriul altor localităţi, dar pe suprafeţele de teren aparţinând comunei noastre (pajişti permanente sau păduri), pentru valorificarea în condiţiile legii a faunei cinegetice existente;

- Cuprinderea şi localizarea în PUG a zonelor destinate pentru activitate industrială astfel încât să se poată desfăşura respectiv continua şi dezvolta această activitate pentru ocuparea forţei de muncă locală

D. Păstrarea tradiţiilor locului şi transmiterea acestora în viitor

- Sprijinirea înfiinţării unor formaţii folclorice locale;

- Sprijin pentru iniţiativele unor asociaţii culturale existente în localitate în vederea promovării tradiţiilor culturale locale;

- Înfiinţarea unui punc t muzeistic local;

- Reluarea activităţii formaţiei de dansuri populare – pregătire şi participare la acţiuni culturale locale, zonale sau judeţene;

- Consiliul local şi primăria – parteneri în derularea unor proiecte ale asociaţiilor  culturale din localitate care urmăresc promovarea tradiţiilor culturale locale;

- După finalizarea lucrărilor de extindere şi mansardare a investiţiei de la caminul cultural, amenajarea într-unul din spaţiile acestuia a unui punct muzeistic etnografic;

- Promovarea unor proiecte, în parteneriat cu asociaţiile culturale şi  biserici pentru organizarea zilei localităţii; - Promovarea unor proiecte, în parteneriat cu asociaţiile crescătorilor de animale pentru organizarea expoziţiei de animale “ Expo-Agro-Zoo Subcetate 2013”, eveniment combinat cu o manifestare cultural-artistică susţinută de formaţii folclorice din localitate şi cu alţi invitaţi;

- Editarea revistei  “Viaţa la Subcetate” și finalizarea proiectului stemei localităţii

E. Protejarea mediului înconjurător

- adoptarea unei hotărâri a consiliului local pentru a deveni membru al “Asociatiei de dezvoltare intercomunitară SIMD Harghita”;

asocierea localităţii la SIMD Harghita;

- Conştientizarea populaţiei comunei şi a agenţilor economici cu privire la necesitatea înlăturării surselor de poluare şi de protejare a mediului pentru asigurarea unui climat de viaţă sănătos;

- Refacerea documentaţiei pentru sistemul de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate în vederea depunerii acesteia în anul 2013 la Ministerul Dezvoltării sau în 2014 pentru accesarea de fonduri europene astfel ca poluarea care se produce acum să fie drastic diminuată, ceea ce ar însemna stoparea poluării pânzei de apă freatică, a apelor curgătoare şi a unor suprafeţe de teren aflate în intravilanul localităţii;  Coordonarea  eforturilor administraţiei locale cu ale celorlalte  instituţii din localitate pentru a conştientiza populaţia de necesitatea păstrării curăţeniei şi protejarea naturii locului.

 Primar prof. Ion Rizea

Serviciul Public de Asistență Socială şi Autoritate Tutelară Subcetate

Servicul de asistenţă socială şi autoritate tutelară a fost înfiinţat prin Hotarârea nr. 34 din anul 2007 și funcţioneză cu personal cu atribuţii de asistenţă sociala. Obiectivele acestui serviciu sunt: identificarea și soluționarea nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup; informarea și consilierea primară privind protecția copilului, a familiei, a persoanelor cu handicap, precum și a oricaror persoane aflate în nevoie; prevenirea, limitarea sau înlăturarea temporară a situațiilor de dificultate ori vulnerabilitate în care se pot afla la un moment dat o persoana sau o familie, situații care pot duce la marginalizare sau excluziune socială. Acest serviciu are în vedere protejarea persoanelor care, datorită unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să-şi asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru integrarea socială.

Categoria de persoane beneficiare

Persoane/ familii beneficiare de ajutor social: 32 de cazuri, cu precizarea ca numărul acestora se modifica lunar; familii fără venituri sau cu venituri reduse, care beneficiază de alocații  de susținere: circa 50 familii; familii care beneficiaza de alocatii de stat pentru copii, îndemnizații de naștere, dosare de crestere și îngrijire copii: circa 35 cazuri; copii ai caror părinți sunt plecați în străinătate: 8 cazuri; părinți aflați în divorț: 5 cazuri; familii beneficiare de ajutor pentru încalzirea locuinţei: cca 85 cazuri; familii beneficiare de ajutor de urgență: 2 cazuri; persoane cu dizabilități sau handicap grav și accentuat: circa 50 cazuri; pentru anul 2012 a fost aprobat un numar de 12 locuri pentru asistenți personali ai persoanelor cu handicap grav, iar indemnizația lunară acordată persoanelor cu handicap a fost pentru 4  cazuri . Autoritațile administrației publice locale fac eforturi să asigure în bugetul local sumele necesare acordarii salariilor asistenților personali și, anual, cu ocazia aprobării numarului de asistenți personali, se are în vedere o suplimentare a acestuia .

În anul 2012 au beneficiat de ajutoare alimentare un nr. de 280 de persoane defavorizate (șomeri, pensionari, ajutor social şi persoane cu handicap). Ajutoarele alimentare nu au fost livrate în totalitate deoarece la 31 decembrie 2012 a fost reziliat contractul cu firma care trebuia să faca distribuţia pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale.

Sumele necesare pentru acordarea de beneficii de asistenţă socială se suportă  de la bugetul local şi de la bugetul de stat.  

Asist. Social Cristina Dobrean

Serviciul voluntar pentru situații de urgență (SVSU), în anul 2012 și trimestrul I, 2013

  Îndeplinirea atribuţiilor specifice de protecţie civilă şi aplicarea măsurilor privind activităţile de apărare în situaţii de urgenţă, la nivelul comunei, s-a desfășurat prin identificarea şi gestionarea diferitelor  tipuri de  riscuri.

S-au manifestat următoarele tipuri de riscuri pentru care SVSU a intervenit pentru  lichidarea şi limitarea pagubelor:

 - Riscurile naturale. Vremea caniculară a provocat incendii la vegetația uscată, păduri şi păşuni. Intervenţia în păşunea Mortonca a fost deosebit de grea din cauza terenului accidentat şi a stării drumurilor de acces în păşune şi unde pentru intervenţii s-au făcut eforturi mari pentru asigurarea cu combustibil, utilaje  şi resurse umane. Ninsorile abundente din  perioada iernii care tocmai a trecut, căzută intr-un interval scurt de timp si care a determinat blocarea parţială a drumurilor, au impus mobilizarea operativă a SVSU, intervenindu-se rapid cu utilajul din dotare pentru deszăpezirea drumurilor comunale şi a căilor de acces în instituţiile publice.) - Riscurile de incendiu: La nivelul unităţii administrativ-teritoriale s-au înregistrat  un număr de 2 incendii la locuinţe particulare şi unul la o hală de gatere şi un şopron în urma cărora nu au fost înregistrate pierderi de vieţi omeneşti, ci doar pagube materiale.

- Riscuri de inundaţii: În ultima perioadă nu ne-am confruntat cu acest fenomen, doar  cu inundaţii la subsolul unor locuinţe în perioada topirii zăpezii.   

  Din punct de vedere al colaborării cu alte forţe participante, menţionez  colaborarea  cu ISU ”Oltul” prin Garda II de interventie Toplița, Detașamentul Gheorgheni, SVSU Remetea, SVSU Sărmaş, SVSU Gălăuţaş.

 Pe parcursul perioadei mai sus menţionate, s-au  primit de la Inspectoratul Judeţean pentru  Situaţii  de   Urgenţă, atenţionări meteorologice.

Activitatea de prevenire a situaţiilor de urgenţă desfăşurată de către serviciul voluntar reprezintă totalitatea acţiunilor specifice planificate şi realizate, potrivit legii, în vederea preîntâmpinării, reducerii sau eliminării riscurilor de producere a situaţiilor de urgenţă şi a consecinţelor acestora, a protecţiei populaţiei, a mediului, a bunurilor şi valorilor.  Compartimentul pentru  prevenire, prin cei 4 specialişti la gospodariile populației și seful SVSU la instituțiile publice, a întreprins acţiuni de control privind respectarea legislaţiei şi informare privind modul de comportare şi de intervenţie în cazul situaţiilor de urgenţă, în sectorul de competenţă.

Activitatea de pregătire: Elevii din cadrul cercului „Prietenii pompierilor” şi cercului de „Protecţie civilă” participanţi în anul 2012 la concursurile tehnico - aplicative pentru elevi faza judeţeană „Prietenii pompierilor” şi „Cu viata mea apar viaţa” , desfăşurate în oraşul Cristuru Secuiesc, au obţinut locul I la clasament general, locul I la echipajul de fete şi locul II la echipajul de mixt băieţi. Şef S.V.S.U. Liviu Sbanca   

Prietenii pompierilor

                                                                                                                                                                                                

                                                                                                                     2.  2. DIN ACTIVITĂȚILE ȘCOLII DIN SUBCETATE

Plan de școlarizare pentru anul școlar 2013-2014

- Clasa a IX-a, zi, matematică-informatică (4 ani);

- Clasa a IX-a, zi, mecanică – profesional (3 ani);

- Clasa a IX-a, seral, mecaanică, rută directă (5 ani);

- Clasa a XII-a, seral, mecanică, rută progresivă; se pot înscrie absolvenți de ciclul inferior al liceului, școală profesională de 3 ani sau an de completare pe rută progresivă. Înscrierile pentru învățăântul seral se fac în perioada iunie-august 2013. Director, prof. Vasile Dobrean

„Cu un pas mai aproape de comunitate” -  Parteneriat pentru educaţie

De-a lungul anilor, oameni harnici și ambițioși, „varvizenii” au fost norocoși pentru că au avut mereu în fruntea lor preoți și dascăli inimoşi și luminați. În anul 2012, un grup de profesori cu inițiativă și-au propus să însuflețească această comunitate aflată la limita subzistenței. Din cauza situației materiale precare și a lipsei locurilor de muncă, există elevi din această localitate cu unul sau ambii părinți plecați în străinătate pentru muncă. Pe de altă parte, multe familii trăiesc din ajutorul social oferit de primărie, neavând posibilitatea de a-i susține material pe copiii lor. Problemele financiare le îngrădesc acestor copii accesul la activități școlare și extrașcolare, educație non-formală, cum ar fi: excursii școlare, vizionarea unui spectacol/teatru în altă localitate, accesul la parcuri tematice sau la alte activități de divertisment și cultură. Datorită migrării forței de muncă în străinătate, acești elevi au de suferit atât din punct de vedere social cât și educațional. Toate aceste lipsuri le îngrădesc viitorilor oameni integrarea sănătoasă și verticală în societate.

Problemele cu care se confruntă comunitatea și implicit elevii ne determină ca scopul pentru care accesăm acest proiect să fie unul nobil și anume: cooptarea copiilor aflați în dificultate în diverse activități, pentru o mai ușoară integrare în societate; cultivarea deprinderilor de a comunica ușor în limba maternă, a deprinderilor de a lucra în echipă; dezvoltarea unui cod etic de comportament în societate și îmbogățirea orizontului de cunoaștere în vederea integrării corecte în comunitate și implicit în societate.

Fondul financiar obținut în colaborare cu Centrul Educația 2000+ Granturi pentru școli aflate în dificultate, ne-a permis organizarea unei serii de activități pe parcursul a opt luni (martie-octombrie 2012): Pictură pe sticlă , Seară de divertisment , Vizită la sera de flori, Excursie în Banat, Vizită la „Apemin” Borsec,  Excursie la pescăria Gudea, Amintiri dintr-o călătorie, Balul Toamnei.

Grupul țintă a fost format din 40 de elevi și 4 cadre didactice, care, împreună cu părinții, au asigurat condițiile optime pentru derularea acestor activități.

Astfel am oferit copiilor școlii noastre ocazia de a cunoaște țara natală, de a-și descoperi pasiunile și de a-și consolida relațiile cu comunitatea.      

 Prof. Claudia  Ardelean

15 ianuarie 2013

Premergător Zilei Naționale a Culturii Române – 15 ianuarie -  profesorii de limba și literatura română au organizat cu elevi ai liceului o excursie literară „Pe urmele lui Eminescu”. Am considerat că excursia literară este metoda prin care elevii se pot apropia mai mult de textul eminescian și îl vor putea înțelege în contextul secolului al XIX-lea, dar și în relație cu etapele vieții poetului. La final am alcătuit un album foto reprezentativ pentru tema excursiei.

În cadrul medalionului literar dedicat lui Mihai Eminescu, participanții, elevi și profesori, au dat dovadă că limba și spiritul românesc nu sunt perisabile, ci sunt datele definitorii ale acestei țărișoare din Balcani. Cu un dezvoltat simţ al istoriei, Eminescu fixează cu precizie cele două coordonate fundamentale ale culturii  naţiunii române: limba şi istoria.

Eminescu își trage izvoarele creației lui din tot ceea ce înseamnă timp și spațiu românesc, din adâncurile înnegurate ale istoriei acestui popor, din tot ceea ce adună în inima  lui peisajul național.

Cum artele se împletesc firesc, copiii au realizat activități în care iubirea pentru Eminescu s-a exprimat felurit: prin recitare și reprezentarea dramatică a poemului „Scrisoarea III”, prin cântec și reprezentare grafică, expoziția de desen constituind o pată de culoare în ziua celebrării poetului. Conștientizarea rădăcinilor ardelene ale poetului, prin prezentarea descendenților familiei Eminovici, au constituit un motiv de mândrie pentru noi, locuitori ai acestor meleaguri. Pentru a reînvia un moment din istoria neamului, elevii au interpretat Scrisoarea III, reprezentația respectând textul poemului întocmai.

Liceul din Subcetate rămâne prin  activități de felul celor prezentate – excursia și medalionul literar - un far călăuzitor pentru generațiile de tineri, oferindu-li-se prilejul să cunoască imaginea lui Eminescu în plenitudinea sa: de poet, prozator și dramaturg, dar și de tribun, de ziarist incoruptibil, luptător pentru valorile care definesc această națiune.  

Prof. Claudia  Ardelean

Cărți noi:

Cartea Doina Dobreanu „Lumina din fereastra şcolii”, 2013, este, prin faptele culturale prezentate, la care s-au implicat elevii Liceului din Subcetate, o pledoarie în favoarea iubirii pentru frumosul spiritual al poporului nostru exprimat artistic în poezie, mituri, legende şi poveşti.

Cuprinde pagini de cultură românească realizate şi traduse în limba franceză de liceeni pasionaţi, cu ocazia participării, în anii 2008-2012, la Concursul Naţional „Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor”, organizat la Sebeş-Alba, în cadrul Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”, secţiunea traduceri, ca şi la Proiectul eTwinning-Comenius « Mythes, contes, légendes – nos racines nous parlent », împreună cu elevi din Belgia, Italia, Franța, Spania, Grecia, Finlanda.

Săptămâna 1-5 aprilie: ȘCOALA ALTFEL

Festival de teatru școlar, la Liceul din Subcetate

Respectând tradiția din anii precendenți, s-a organizat și anul acesta un Festival de teatru, miercuri, 3 aprilie 2013, în sala de sport a Liceului „Miron Cristea”. Elevii au prezentat scenete/ piese de teatru în fața colegilor, profesorilor și a părinților, impresionând publicul cu talentul lor actoricesc.

Evenimentul a început cu sceneta „Portretul colegei de bancă”.

Talentul elevilor claselor a V-a, a X-a și a XI-a a fost evidențiat în „Proces literar - D-l Goe”, în care neastâmpăratul personaj creat de I.L.Caragiale este adus în fața instanței pentru a „plăti” pentru neplăcerile cauzate și, totodată, pentru a se face o comparație între adolescentul din acele vremuri și cel de astăzi.

Pusă în scenă acum mulți ani de marele actor Florin Piersic, sceneta „Castravetele” a fost prezentată cu succes, stârnind amuzamentul privitorilor.

Elevii clasei a XI-a au pus în scenă „Un pedagog de școală nouă”, sceneta scrisă de I.L.Caragiale care înfățișază detalii din viața școlarului din vremuri de mult apuse. Elevi din aceeași clasă au adus în atenție situații de nepăsare ce pot fi întâlnite în cabinete medicale („Doctore, doctore...”).

Piesa de teatru „Boul și vițeii” de Ion Băieșu, interpretată de elevii clasei a X-a, a fost apreciată prin ropote de aplauze. Piesa aduce în atenție, prin comicul de situație, înstrăinarea copiilor, plecați la oraș pentru un trai mai bun, față de părinții rămași la țară.

Mulțumim doamnelor profesoare care au regizat acest minunat spectacol de teatru școlar: d-na prof. Ramona Moldovan, d-na prof. Maria Șerban, d-na prof. Ionela Popa și d-na prof. Dorina Marc.      

Raul Buzilă, clasa a XI-a

În săptămâna „Școala altfel” am participat la mai multe activități, între care: festivalul de teatru scolar (am interpretat rolul pedagogului în piesa de teatru ,,Castravetele" de Florin Piersic) concursul de gastronomie, volei, atelierul de icoane pe sticlă.

După părerea mea, cea mai frumoasă activitate a fost ,,Atelierul de icoane pe sticlă", activitate organizată de domnul profesor Dragoş Cojocar şi de doamna profesoară Daniela Dobrean. Eu am mai pictat pe sticlă în cursul altor activităţi şcolare, cu toate că nu cunoşteam tehnicile fundamentale de realizare a picturilor pe sticlă.  Mă bucur foarte mult că acum, cu această ocazie, am putut învăţa aceste tehnici. Pe lângă faptul că această activitate dezvoltă talentul artistic al creatorului, ea oferă o stare de linişte şi mulţumire sufletească. La această activitate au participat mulţi elevi, dar şi profesori. Este minunat să vezi cum cu multă răbdare, muncă şi conştiinciozitate un om poate realiza un lucru simplu şi totodată atât de fabulos: icoana.

Felicitări domnului profesor Cojocar pentru această iniţiativă şi mă bucur că această activitate va continua şi după această săptămână. . Felicitări tuturor celor care au organizat şi participat la aceste activităţi!

Consider că acest proiect este foarte important pentru că atât profesorilor cât şi elevilor li se oferă şansa de a învăţa lucruri noi şi de a-şi descoperi noi aptitudini. Sper ca acest minunat proiect să se realizeze şi anul viitor 

Andreea Natea, clasa a IX-a

Excursie  la Brașov

Pusă în situația de a-mi rememora cele văzute în timpul excursiei pe care nu de mult am făcut-o la Brașov, retrăiesc emoțiile deosebite pe care le-am simțit în acele zile , respectiv 3-4 aprilie 2013.

Anul trecut ne-am promis să facem în fiecare an o excursie cu clasa și iată că joi dimineața (3 aprilie) împreună cu  un grup nerăbdător , nostalgic și vesel ,  însoțit de doamna profesoară Ionela Popa și domnul profesor Cristian Popa am pornit într-una dintre cele mai frumoase experiențe din viata noastră de școlari, pe un itinerariu nemaivăzut și extrem de atrăgător.

În prima zi, îndeplinindu-ne primul scop propus , acela de a ajunge la Brașov, prima oprire a fost facută la Universitatea Transilvania unde am participat la activitatea intitulată „Ziua Porților Deschise”, prilej cu care am avut oportunitatea de a interacționa cu elevii din alte licee, să analizăm oferta facultății, dar în special să fim puși în ipostaza de a primi sfaturi, îndemnuri de la foști studenți eminenți  ai universității, care prin atitudinea, povestea lor de viață, spiritul și sinceritatea cu care discutau cu noi au reușit să se transforme pentru mine în niște exemple vii. Datorită lor am  reușit să conștientizez și să încerc să aplic aforismul: „O dorință constantă e o promisiune pe care ți-o face viitorul” (Honore de Balzac). Singurele limite sunt cele pe care ni le impunem noi ! Aici ne-am întâlnit de altfel cu doi fii ai comunei și doi foști elevi ai liceului nostru, Daniel Cotfas și Adrian-Petru Cotfas, care acum lucrează în cadrul acestei Universități, la Facultatea de Politehnică.

În continuare ne-am destins la Paradisul acvatic și la Mall, unde am vizionat filmul 3D, “G.I.Joe Represalii” .

În cea de-a doua zi, plini de energie am pornit din nou la drum, spre Sinaia, să vizităm castelul Peleș și Pelișorul.

Încă de când i-am văzut statura impunătoare pe coama unui deal, la poalele căruia era o perdea de ghiocei și brândușe și în spatele căruia străjuia falnic muntele îmbrăcat în zapadă, cu toți am simțit că intrăm într-o altă sferă. Am fost copleșiți de o atmosfera care te supune la tăcere, admirație, respect, prețuire, visare .

Timp de aproximativ 3 ore, timp care s-a scurs pe nesimțite, am pătruns într-o altă lume. Pășind în acele încăperi atât de somptuos amenajate nu îmi venea să le  dau crezare ochilor! Plecând de la arhitectură până la decorul superb oferit de spectaculoasa natură totul mi se parea demn de o istorie impunătoare a țării în care m-am născut .

Am rămas profund impresionată de frumusețea vitraliilor, de lambrisajul sculptat al pereților sau tapetat cu foiță de aur, de garniturile de mobile din cele mai rare esențe de lemn, de oglinzile imense impodobite cu pietre prețiose, de colecțiile de arme, de biblioteca regelui Carol, dar și de povestea regală. Toate păstrau patina vremii și pentru acele trei ore cu toții ne-am simțit regi și regine.

A urmat apoi Pelișorul, care, în limitele unei decențe și a unui foarte bun gust, încerca să fie la înălțimea Peleșului .

Ne-am întors acasă cu bucuria în suflet, încântați de frumusețea și diversitatea lucrurilor văzute, nu înainte de a ne opri și pe la mănăstirea „Izvorul Mureșului”. 

 Denisa-Teodora-Maria Popa, clasa a X-a

3. CULTURA – SPIRITUALITATE

Sărbătorile Primăverii :  Tradiţii şi obiceiuri pascale

Tradiţiile , obiceiurile, ritualurile alcătuiesc identitatea unui popr , de aceea trebuie păstrate nealterate şi transmise din generaţie în generaţie. Cu siguranţă, multe s-au pierdut în negura timpului, altele sunt doar în pericolul de a dispărea… Să ne aplecăm cu grijă asupra celor existente încă şi să-i determinăm pe cei din jurul nostru să le cunoască, să le respecte si să le păstreze parfumul de scrin vechi pe care îl descoperă doar dacă pot înlătura de pe ele, cu răbdare, colbul vremii.

Proiectul „Sărbătorile Primăverii: Tradiţii şi obiceiuri pascale”, la care participă și școala noastră, are ca scop conştientizarea necesităţii cunoaşterii şi transmiterii credinţei, a tradiţiilor și obiceiurilor legate de Paştele creştin şi valorizarea misionarilor creştini în şcoala românească.

Obiectivele principale ale proiectului sunt următoarele: cunoaşterea tradiţiilor, a obiceiurilor şi a ritualurilor statornicite în timp, cu precădere a celor specifice  sărbătorilor pascale; stimularea expresivitătii şi creativităţii elevilor; dezvoltarea relaţiilor între partenerii implicati în procesul educaţional: Școală/ Inspectorat Şcolar – Familie – Comunitate – Episcopie.

Grupul ţintă este reprezentat de elevii claselor I – XII, de cadre didactice,  preoţi, inspectori şcolari.

Şcoala noastră va participa la acest proiect la fiecare secţiune a proiectului prin: încondeiere de ouă, picturi pe sticlă, scenete creştine, creaţii literare, plastice , afişe  sau  prezentări PPT.

 Denisa-Teodora-Maria Popa, clasa a X-a

Permanențe ale Paștelui

a. Paștele în familie și în comunitate, în urmă cu 50 de ani

Cea mai frumoasă și fermecătoare perioadă din viața fiecărui om este, desigur, copilăria deoarece tot ceea ce se întâmplă atunci în jurul nostru ni se pare fascinant, miraculos. Important este ca după aceea - momente asemănătoare, aceleași sărbători și activități, în repetarea lor ciclică, calendaristică – să le întâmpinăm, dacă nu cu aceeași curiozitate, măcar cu aceeași bucurie și cu același entuziasm, cu puritatea sufletului de copil.

Fiecare om are povestea lui de viață, o poveste unică, irepetabilă, fiindcă suntem unici, cu o structură emoțională, intelectuală și de caracter proprie, chiar dacă, având în vedere mediul și timpul cărora le aparținem, împărtășim experiențe colective similare.

Paștele este o sărbătoare a lumii creștine grefată pe o ancestrală sărbătoare păgână a Primăverii, a bucuriei plenare incitate de trezirea la viață a întregii naturi. Prin fiecare sărbătoare de Paște ne înscriem într-o veche tradiție, preluând ritualuri și obiceiuri specifice sărbătorii, îmbogățind-o, înnoind-o an de an.

Privind astăzi în jur, prea puțin regăsesc din atmosfera sărbătorii de Paște din copilăria mea. Nu mă refer doar la cele trei zile de Paște, ci la perioada premergătoare aceastei magnifice sărbători a Învierii, a Lumini, perioada de post, responsabilă cu crearea stării de spirit, de așteptare, de pregătire, de curățenie și purificare sufletească.

Mi-am petrecut copilăria în comuna Subcetate, o localitate care, la fel ca și celelalte din jur, păstra încă în anii 1950-60 atributele satului tradițional patriarhal, cu reguli împământenite din vremuri străvechi, cu o moralitate solidă, întemeiată pe omenie, bun simț și pe respectarea celor zece porunci biblice, dar într-o lume zguduită de tendințele noi ale comunismului care își făceau simțită prezența tot mai acut de la un an la altul. Într-o astfel de lume plină de contradicții, trăiam duplicitar, ceea ce însemna ca pentru un copil sau un tânăr nu era foarte simplu, căci o anume educație primeam la școală, o educație materialist-dialectică al cărei scop era „formarea omului nou de tip comunist”, și o altă educație, creștină, primeam acasă, bucurându-ne în intimitatea familiei de magia sărbătorilor precum Crăciunul și Paștele.

Pas cu pas, prin diferite forme de intimidare, am fost obligați să ne îndepărtăm de biserică și să ne reprimăm din bucuriile acestei sărbători sau să le trăim cu reticență, cu frică, în intimitate. Tot ceea ce deprinsesem în familie, nu mai cadra cu cerințele școlii. Ne-au fost luate atâtea din bucuriile oferite de această sărbătoare, între care aceea de a participa la „Înviere”, de a ciocni ouă roșii după liturghie, în fața bisericii și de a ne saluta creștinește cu „Hristos a înviat!, dar și aceea de a ne mândri cu hainele noi în zilele de Paște la biserică…

Cu toate restricțiile acestea impuse copiilor și tinerilor, baza pentru viitoarea societate comunistă, atmosfera sărbătorii se simțea, învăluia satul; era creată și întreținută de cei mari, care trăiau în spiritul tradiției. La „apucarea postului” se organiza ultima „petrecere” din „câșlegi”, cu cântec și joc, deoarece cele șase săptămâni de post însemnau cumpătare și reculegere, austeritate. Feciorii nu mergeau în șezătoare, nici nu mai organizau jocuri. Bărbații lucrau în gospodăria proprie sau prin fabrici, femeile țeseau firele toarse în timpul iernii, fetele coseau în taină cămăși noi pentru Paște. Cumpătarea în fapte și vorbe din această perioadă era garanția, condiția sine qua non pentru a împărtăși bucuria Învierii în plenitudinea ei. Trăind în atmosfera sărbătorii care se pregătea în familie, uitam de toate sfaturile cu care eram îndoctrinați la școală, mai puțin de interdicția de a merge la biserică, care a durat zeci de ani.

Paștele este o sărbătoare a așteptării, a curățeniei, a purității, a unui nou început, a renașterii precum a bobului de grâu aruncat în pământ. Înnoirea de Paște începe cu aceea din afară – a locuinței, a grădinii, a hainelor, după obiceiurile și tradițiile locului. Urmează înnoirea dinnăuntru, curățenia sufletului prin mărturisirea păcatelor, pentru a întâmpina această sărbătoare cu inima și gândul senine, dar nu înainte de a te împăca cu lumea în care trăiești și cu tine însuți. Sărbătoarea aceasta nu poate străluci dacă oamenii se dușmănesc sau se urăsc, sau se vorbesc de rău. Lumina Învierii înseamnă și solidaritate cu cei cei de lângă tine. Fiecare dintre noi ar trebui să urmeze exemplul lui Hristos care s-a dăruit pe sine pentru mântuirea celor mulți; fiecare dintre noi ar trebui să învețe să dăruiască o clipă, o oră, o zi din viața lui unui om care are nevoie de o  alinare, printr-un zâmbet, o mângâiere, un chip luminos, fiindcă cu cât te vei dărui mai mult, cu atât vei trăi mai mult, prin cei ce te vor pomeni.

Cu nostalgie îmi amintesc de bucuria sărbătorii de Paște din vreamea copilăriei și tinereții mele!  În Joia Mare, în zorii zilei, mama aprindea un foc în curte, așeza alături un scăunel și o măsuță; pe masă punea o cană cu apă și o farfurie cu mâncare. Se spunea că în acea zi spiritele morților se întorc acasă și trebuie așteptate ca pe niște oaspeți dragi, cu căldură, hrană și apă.

Vinerea Mare era zi de post. Doar sâmbăta se coceau pâinea, cozonacii și pasca și se pregăteau mâncăruri din mielul sacrificat. Ziua de Paște se petrecea în familie. Mi-amintesc cum ne spălam fața cu apă, în lighean fiind puse un ou roșu și un bănuț de argint; luam anafura înainte de a mânca în prezența celorlalți membri ai familiei. Pe rând, începând cu tata și cu mama, fiecare spunea de trei ori „Hristos a înviat!”, făcându-ne cruce, cu fața spre Răsărit și cu un picior pe topor. Toți ceilalți răspundeau deodată „Adevărat că a înviat!” Masa începea cu ciocnirea ouălor roșii, pe care le și mâncam. Doar a doua zi de Paște era o zi de bucurie colectivă. Dimineața se mergea la biserică, după masa se organizau petreceri câmpenești în mai multe puncte din localitate, pentru care erau amenajate în prealabil scrâncioburi și huțuri; se inițiau diferite jocuri și întreceri, precum țurca, fuga cu adăul, fotbal, alergări. Seara, era „bal”, cu muzică și joc, uneori și cu spectacol artistic pregătit de tinerii din sat.

Bucuria sărbătorii poate fi astăzi împrospătată întorcându-ne la tradiție, la experiența moștenită din vremuri ancestrale, prin post, primenire lăuntrică, împăcare cu sine și cu cei din jur, mărturisire și cuminecare, căci bucuriile adevărate se nasc în interiorul ființei noastre, din gândurile curate, iertare, bunătate și îngăduință.

b. În așteptarea Paștelui - 2013

Inițierea unui atelier de icoane pe sticlă la Liceul din Subcetate a fost primită cu mult entuziasm de elevi și profesori. În săptămâna „Școala altfel”, cabinetul de religie al domnului profesor Dragoș Cojocar a devenit atelier de pictură pe sticlă, un spațiu cultural și artistic unde cunoștințe religioase, plastice, istorice și morale se întrepătrund în mod armonios, dând naștere unui produs de excepție: icoana. Ca produs artistic, icoana poate fi pretextul unui demers educativ complex, transpus într-o activitate practică atractivă și interesantă. Asemenea pictorului țăran, în modul simplu și naiv al desenului și în culorile imaginii, copilul găsește propria cale de a se apropia de Dumnezeu. Pe de altă parte, atelierul de icoane, prin atmosfera smerită și silențioasă, este o experiență colectivă care se aseamănă cu participarea la rugăciunea din biserică. Frumoasă și lăudabilă inițiativă!  Am simțit, participând la aceste activități, cum sufletul tinerilor pictori de icoane pe sticlă se umple de lumina interioară, cum acesta primește și înțelege miracolul iubirii, căci icoanele deschid o fereastră către Iubirea Divină în această perioadă premergătoare Sărbătorii Paștelui. Sunt activități care aduc foarte multe satisfacții, în primul rând bucuria de a crea un produs artistic, obiect de cult totodată, care devine pentru copilul creator propria cale de a comunica și de a găsi iubirea pentru Dumnezeu.  

 Profesor Doina Dobreanu

NOTE DE REPORTER

la vernisajul primei expoziţii de icoane ale elevilor Liceului „Miron Cristea”

Se întreba un scriitor dacă mai avem îngeri în România...

I-am văzut la Subcetate, în icoanele pictate de ei, simţindu-le  candoarea şi bucuria la întâlnirea cu chipul blând al Maicii Domnului, cu aura înălţătoare a  Sfinţilor şi năvala iubirii supreme din ochii Mântuitorului.  Pentru artiştii- iconari de la Liceul „Miron Cristea” din Subcetate, icoanele sunt descoperiri gingaşe ale neîntreruptul dumnezeiesc,  dăruiri ale purităţii sufleteşti, spre cer şi spre lume, definiri curate ale înţelesurilor vieţii. Pentru ei, icoanele sunt murmurul cromatic al sfintelor rugăciuni. Nu întâmplător, după ce au fost vernisate în incinta Liceului, au fost sfinţite în Biserica Satului, sub privirile îngăduitoare şi iubitoare ale părinţilor.

După ce s-au iniţiat în taina pictării icoanelor pe sticlă la Miercurea Ciuc, la Centrul Cultural „Miron Cristea” al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei,  prin  purtarea-de-grijă părintească a Maicii – prof. dr. Nicoleta Ploşnea, elevii din Subcetate, cu entuziasmul vârstei, şi-au dovedit talentul în atelierul de pictură religioasă deschis în Cabinetul de religie al Liceului, sub veghea prof. Dragoş Cojocar, pregătind prima lor expoziţie. O premieră absolută pentru instituţia şcolară şi pentru localitatea Subcetate; un alt cântec al obârşiei, din seria iniţiată cu rară sensibilitate  umană şi răspundere intelectuală de prof. Doina Dobreanu şi prof. Vasile Dobrean.  Încă un cântec al obârşiei, întâmpinat cu dragoste de părintele protopop Dumitru Apostol,  preotul paroh Marius Ciubucă, profesorul de religie Dragoş Cojocar,  directorul  liceului, prof. Vasile Dobrean,  prof. Ion Rizea, primarul localităţii Subcetate, prof. Doina Dobreanu, prezenţi la vernisaj. Un început care, credem, anunţă, la Subcetate, o cale lungă. Să vorbim de începutul unei şcoli de pictură religioasă la Subcetate?

Se spune că Dumnezeu se află acolo unde este lăsat să intre. La Liceul „Miron Cristea” din Subcetate a fost lăsat să intre Dumnezeu cu marele dar al Sfintelor Paşti, speranţa, cu o dragoste mai mare ca viaţă (v. scrierile părintelui Arsenie Boca), Învierea. Elevii sunt, prin această expoziţie, fii ai Învierii şi ai Luminii, cu părticica lor de cer, ştiind că Ziua Învierii vesteşte Zilele Învierii şi ale Luminii. În gândul lor prinde contur următoarea expoziţie. Avem, ca oameni, atâta lumină pentru câtă ne pregătim. Aşadar,  luminează-te şi vei fi! 

În casa albă

Casa aceea,

albă,

în rugul literelor albe

îşi aşază pâinea şi sarea;

în iarba înaltă a surâsului.

Casa aceea

stă

la o cină de taină.

Degete

şi pleoape

i-au presărat,

 bob de aur,

chipul Fecioarei,

revărsat din maramele cerului.

Chipul

născut din mirare

are rotundul verdelui de aprilie.

Mijiri albe

leagă casa aceea,

albă,

în linişti calde.

Aprilie,

alb,

 e Mirele.

De unde va porni

spre rotundul potirului?...

Casa aceea,

albă,

din subsuoara satului,

îi iese în cale

cu murmur de îngeri,

desfăcându-i faldul cămăşii

cu  toate frunţile polenului pur.

Casa aceea,

albă,

stă, acum,

la o cină de taină.

Valentin Marica, senior-editor, Societatea Română de Radiodifuziune, Radio România Tg.-Mureş

4. AGRICULTURĂ

Convorbire cu Sebastian Muscă

Reporter: Sebastian MUSCĂă, eşti în comunitatea noastră un tânăr care impresionează prin curajul, tenacitatea şi perseverenţa cu care te dedici creşterii ovinelor. Ai putea fi un exemplu pentru alţi tineri care bat la porţile străinătăţii în căutare de lucru. Ai ales să rămâi în sat. Eu cred că de lucru se găseşte şi aici, dar pentru a face ceea ce tu faci e nevoie de multă iubire pentru animale, pasiune, hărnicie. Cum ţi s-au născut aceste calităţi? Cum le-ai cultivat?

Sebastian Muscă: De mic copil mi-am petrecut timpul printre animale, ele fiind cele mai de preţ jucării ale mele. Preferam să merg cu tata la treburile gospodăreşti decât să stau să mă joc cu o maşinuţă sau alte obiecte. Îmi aduc aminte de bunica, în a cărei grijă mă lăsa mama, că mă lua mereu cu dânsa atunci când mergea la mulsul vacilor, având în grajd un scăunel menit pentru mine. Eram atât de fascinat şi stăteam aşa de cuminte, încât adeseori parcă nici nu aş fi fost acolo.

  Faptul că am crescut la ţară, înconjurat de animale şi că familia mea avea mereu activităţi agricole la care participam şi eu, m-a ajutat să descopăr ce înseamnă agricultura. Totodată consider că timpul petrecut la bunici a avut şi el un rol foarte important pentru formarea mea.

R: La ce număr se ridică turma voastră? Ce alte animale aveţi în gospodărie?

SM: Momentan turma noastră numără aproximativ 150 de ovine. Pe lângă acestea avem în gospodărie şi bovine.

R: Eşti sprijinit în această activitate complexă de familie, desigur, fiindcă nu este uşor să fii în acelaşi timp şi student, şi să pregăteşti hrana pentru iarnă la atâtea animale...

SM: Este important să ai pe cineva care să îţi fie alături şi să te încurajeze. În asemenea activităţi nu poţi răzbi singur, şi, mai ales atunci când eşti şi student, așa cum spuneați şi dumneavoastră. Desigur fără sprijinul familiei nu aş putea face nimic în acest domeniu, baza şi sprijinul fiind părinţii.

R: Se poate aplica în practică ceea ce tu înveţi la Institutul Agricol din Cluj-Napoca? E important schimbul de experienţă pe care îl ai cu colegii tăi?

SM: Ceea ce eu învăţ la facultate nu este nicidecum imposibil. În ţară la noi, bineînţeles este mai greu, lipsind maşinile agricole, dar cu timpul sper să ne bucurăm şi noi de acestea.

  Schimbul de experienţă dinte mine şi colegii mei este evident foarte semnificativ, rezolvând astfel multe probleme şi găsind împreună cu ei multe răspunsuri la întrebările pe care le avem în legătură cu gospodăria. Am colegi, care de asemenea se ocupă şi ei cu oieritul, lucru care ne-a apropiat mai mult.

R: Viitorul îl întrevezi optimist?

SM: Sper ca în viitor şi agricultorii din ţara noastră să fie mai apreciaţi, iar munca să fie răsplătită pe măsură…

Reporter: Adriana Muscă, clasa a XI-a

Convorbire cu  Daniel Marcu

Daniel MARCU (n. 1979) este unul dintre tinerii destoinici, harnici, curajoși, intuitivi și practici din Subcetate, care poate stârni admirație, unora, poate invidie, altora. Iubeste animalele și , ca atare, și-a dezvoltat propria lui fermă. A plecat în Germania la munca la numai 20 de ani și a rămas acolo doisprezece ani. A muncit la prelucrarea lemnului, iar la sfârșit de săptămână într-o fermă, câte 75-80 de ore pe săptămână. Banii adunați, 100 000 euro, i-a investit în țară, la Subcetate: și-a amenajat locuința, a cumpărat pământ, animale, utilaje. „Din agricultură vin greu înapoi banii investiți, dar nu se moare de foame, te descurci, dacă ești cumpătat”, ne spune.

Și-a întemeiat familie și propria-i fermă pe care a gândit-o la fel ca cele din Germania, construind adăpostul pentru animale în afară vatrei satului, pe Duda. Deține în prezent o suprafață de 30 ha de pământ, pe Hodoșa și pe Duda, 250 de oi, 3 vaci, 2 cai, porci, 6 câini. Cultivă 2 ha de păioase și 50 ari de porumb pentru siloz.

Are în derulare două programe de finanțare europeană: este în anul al doilea de conversie pentru agricultură ecologică și la începutul proiectului de instalare a tinerilor fermieri.

Îi urăm succes, îl felicităm pentru optimismul și tenacitatea lui, pentru curajul de a se întoarce în satul său natal unde își propune exploatarea resurselor naturale locale. Sperăm ca abnegația și hărnicia lui și a familiei sale să fie de bun augur și un imbold pentru alți tineri, dovedind că se poate trăi bine și la Subcetate… cu multă muncă și iubire pentru ceea ce face.
Reporter:  prof. Doina Dobreanu

Notă:

Vom prezenta în numerele următoare ale acestei publicații aspecte din activitatea și a altor fermieri din comuna Subcetate, precum: Eugen Ciubucă, Ilie Ciubucă,  Ioan-Gheorghe Ciubucă, Ioan-Ovidiu Ciubucă, Sorin Ciubucă, Nicolae Cotfas, Ioan Coșarcă, Dumitru-Dănuț Deac, Petru Deac, Ioan-Victor Pop, Nicolae Tănasă, Romel Țăran, Costel Urzică, Ioan Urzică, Maria și Ioan Urzică, Marin Urzică,  Petru Urzică, Gheorghe-Aurel Vaidoș ș.a. care au dezvoltat proiecte europene (aprox. 70 de fermieri pe măsura 141) sau nu.                          

5. TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR

Interviu cu Prof. Univ. Dr. Pavel Mureșan

Doina Dobreanu: Pavel Mureșan… Pentru noi, cei din Subcetate și Sărmaș, locul de unde ați plecat în lume, dumneavoastră ați rămas fiul, fratele, verișorul, nepotul, unchiul, dar și prietenul statornic din copilărie și adolescență; în Ontario, Canada, unde trăiți în prezent, sunteți soț, tată, PH. D. President of Internațional Centre for Human Resources Management Inc și, desigur, un prieten la fel de bun, loial și statornic, pentru foarte multă lume de acolo.

Distanțele care ne despart nu sunt chiar atât de imense cum s-ar părea; în primul rând, fiindcă reveniți în România ori de câte ori este posibil, cel puțin atâta timp cât știți că în casa părintească vă așteaptă mama…; în al doilea rând, fiindcă trăiți bucuria revederii aproape de fiecare dată și cu noi, colegii din liceu, o bucurie nedisimulată, plenară. Ceea ce noi apreciem - și pentru aceasta vă iubim -, este ca, prin modestia, sinceritatea, prietenia, lipsa de infatuare a dumneavoastră în relația cu colegii de odinioară, să nu simțim diferențele sociale, profesionale, materiale dintre noi. Ne construim după niște modele. Ce repere benefice ați avut în perioada de formare, în familie, în școală?

Pavel Mureșan: Interesant este că de obicei sunt niste puncte fragmentare în viață care, chiar fără să știm, ne conturează orizonturi îndepărtate în viață. Sunt niște „creste” ale valorilor fundamentale care ne ghidează ca un far prin viață. Dacă le intuim și le urmăm, nu greșim. Desigur, viața de adolescent este dominată de căutarea de modele. Este o cautare tentantă și riscantă. Poate că una din calitățile pozitive ale societății trecute, esențială, a fost orientarea spre unele valori umane fundamentale și spre controlarea agresivității expuse prin mass media. Mass media occidentală și mai ales nord americană este dominată de modele agresive și aceasta explică gradul foarte ridicat de criminalitate. SUA are cele mai agresive filme și jocuri pe internet, dar și cel mai ridicat grad de încarcerare din lume cu costuri sociale incredibile.

Pentru mine, Liceul din Subcetate mi-a oferit o șansă unică în viață. Am beneficiat de o generație tânără de profesori cu aspirații înalte. Nu voi uita niciodată prelegerile profesorului Valer Vodă despre Hemingway și valorile fundamentale ale existenței umane. M–au ghidat ca o stea polară prin viață și am vie, pentru tot restul vieții mele, imaginea lui la catedră, vorbindu-ne cu o pasiune de nedescris. (…)

DD: Am citit de curând romanele unchiului dumneavoastră, Toni Geangalău: „Evadat din Siberia” și „O zodie nefastă”. Cărțile reprezintă cel mai frumos omagiu, cel mai frumos gest de veșnică pomenire pe care Toni Geangalău le înalță spre părinții săi, Dumitru și Marița, plecați în eternitate – bunicii dumneavoastră! -, niște modele de viață, de demnitate și omenie pentru copiii lor, și nu numai, devenite în roman personaje emblematice pentru lumea satului din această zonă de confluență dintre Transilvania și Moldova: pasul Toplița – Borsec – Tulgheș din Carpații Orientali.

Sunt cărți născute dintr-un sentiment de recunoștință față de părinți, dar dorul de părinți, de copilărie, de casa părintească și de satul natal, Tulgheș, este perceptibil pretutindeni.

PM: Duc și eu dorul locurilor și al munților din copilarie și vreau să mă reîntorc acolo, deși sunt realist că lucrurile s-au schimbat mult. Îmi revine des în minte, Doina, citatul din Blaga pe care l-ai pus pe una din coperțile carților tale – ne întoarcem la obarșie, la izvor, ca un dor...

DD: Ce gânduri transmiteți pe această cale consătenilor noștri, în primul rând celor tineri?

PM: Știu că sunt greutăți în țară. Au fost și vor fi întotdeuna. Bucurați-vă că aveți șansa unică de a exista! Visați, fiți hotărâți în viață și nu uitați de unde ați plecat!

Priviți lucrurile în timp, munciți inteligent din toate răsputerile și nu disperați! Într-o zile veți ajunge acolo unde ați visat. Nu va fi un drum drept și pavat, veți trece prin furtuni și viscole care vor încerca să vă descurajeze. Opriți-vă din când în când, dar nu cedați! La capat vă va întâmpina o zi senină, cu mult soare în suflet și bucuria nemărginită a reușitei.

Priviți înapoi, chiar peste secole, și vedeți prin ce au trecut oamenii acestui popor! Umbrele lor vin tăcute în spatele vostru, vă ocrotesc și nu vă lasă să vă întoarceți.

DD: Vă mulțumim. (Fragment din convorbirea cu Ph Dr. Pavel Mureșan, la Subcetate, din cartea în curs de apariție „La obârșie, la izvor…” de Doina Dobreanu și Vasile Dobreanu)

6. ECOLOGIE, MEDIU

Povața celor vârstnici

Îi vizitez pe Victor (n. 1938) și Ana (n. 1946) DOBREAN, acasă, pe Față. Regret că vremea este răcoroasă și că într-o astfel de zi albinele rămân în stup, deși ele, harnicele, sunt nerăbdătoare să-și reînceapă campania de recoltare a dulceței florilor. Încerc să aflu câte ceva despre pasiunea de apicultor a lui Victor Dobrean. Cred că m-am născut cu ea, dar m-am dedicat ei mult prea târziu. Mi-amintesc că primii stupi pe care i-am văzut erau în grădina unchiului Mitru Cotfas a Sofii, care era și vecinul nostru. Când un roi s-a așezat pe unul din prunii noștri, mi-a spus să fie al meu. M-am bucurat, dar tata nu mi-a dat voie să-l păstrez. Îl înțeleg abia acum. „Dacă tu începi treaba asta, cu albinele, - mi-a zis - cine mai lucrează pământul? De ce m-am necăjit să cumpăr atâta?” Apicultura pentru mine este o pasiune, munca în stupină este o relaxare. Ca să practici eficient această meserie trebuie vechime, drag pentru aceste viețuitoare, răbdare, perseverență, curiozitate; trebuie urmat exemplul de hărnicie al neostoitei albine. Secretele vieții stupului se învață în timp, studiind, ucenicind și practicând. Eu am numai 25 de familii de albine.Ca să poți trăi din această „afacere” trebuie să ai măcar 150 de stupi și să umbli la pastoral. Sunt atâtea terenuri sterpe, neexploatate nicicum. Mă gândesc că aprovizionarea cu lemn pentru foc va fi în curând o problemă. Ne-am obișnit doar să defrișăm, să consumăm, să distrugem și să nu mai înlocuim cu nimic. Niște tei, niște salcâmi, niște pomi fructiferi ar putea planta fiecare om pe răzoare, ici-colo.”

Întrebându-l despre plantația sa de brăduți din vârful dealului numit „Fața”, chipul i se înseninează. Este mândru de ceea ce a realizat, deși la prima încercare a eșuat. A plantat prima oară 500 de puieți, care au fost nimiciți într-un incendiu de vegetație uscată nesupravegheat. A plantat apoi, pe proprie cheltuială, 2600 de puieți, luând măsuri de protejare a plantației. Îl bucură faptul că a văzut pe Duda și alte pâlcuri cu puieți nou plantați. Îndemnul pe care Victor Dobrean îl adresează consătenilor este ca fiecare să planteze în fiecare primăvară UN pom.

Împreaună putem schimba lumea

Ştim că toată lumea vorbeşte despre criză, despre bani, despre politică. Noi vorbim despre mediul înconjurător, despre cum poţi trăi mai bine, în condiţiile date, despre nevoia unei alimentaţii sănătoase, despre nevoia de a respira aer curat, despre curăţenia din jurul nostru, despre viaţă. Noi am simţit că putem face viaţa un pic mai plăcută cu un strop de informare şi cu încă unul de atenţie şi bunăvoinţă.

In anii 2010- 2011 şcoala noastră s-a înscris la un Proiectul Ecologic Naţional-Concurs numit ŞCOLI PENTRU UN VIITOR VERDE, al cărui obiectiv a fost  formarea unei conştiinţe ecologice, înțelegând că sănătatea omului depinde de sănătatea mediului şi Proiectul a plecat de la ideea că şcoala trebuie să fie un loc în care toată lumea se gândeşte la binele celorlalţi şi la un viitor mai bun şi mai curat, pe o planetă în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Proiectul şi-a propus să dezvolte în rândul copiilor responsabilitatea faţă de comunitatea şi mediul în care trăiesc aceştia şi învaţă. Astfel din dorinţa de a schimba ceva şi a face ceva pentru noi şi pentru copiii noştri am demarat şi coordonat acest proiect în şcoală. Prin urmare am format o echipă din 20 de elevi din clasele V-XII pe care am numit-o „Echipa Verde”. Deşi de-a lungul timpului membrii acestei echipe s-au mai schimbat, unii  au renunţat, iar alţii au aderat la acest grup dorindu-şi cu ardoare să facă parte din el, totuşi au rămas 20 de elevi care au crezut mereu că prin acţiunile lor pot schimba ceva în jurul lor! Prin multitudinea de activităţi derulate şi prin credinţele lor, Echipa Verde a rămas un nume în şcoala noastră. În 2012 și 2013 Echipa Verde şi-a continuat activitatea prin participarea la  Concursul Naţional „Împreaună putem schimba lumea!”. Dintre activităţile desfăşurate în anul 2011 în cadrul celei de-a doua ediţii a aceluiaşi proiect: realizarea Colţului Verde în școală, ecologizarea curţii şcolii, a malurilor râului Mureş şi a pâraielor din localitate,  realizarea publicaţiei de atitudine  ecologică a elevilor - „Gândul Verde” etc., colectarea selectivă de deşeuri reciclabile, între care 2,5 tone de hârtie. Din toate aceste activităţii elevii au învăţat multe lucruri interesante, în schimb, unii membri ai comunităţii... aproape nimic! Ne-a durut  faptul că uneori răspunsul comunităţii la acţiunile noastre a arătat  indiferenţă, nepăsare şi chiar ridiculizare. Dar cu toate acestea, noi nu am încetat să credem în obiectivele noastre şi în faptul că  că cel puţin conştiinţa grupului pe care l-am coordonat  şi l-am format va schimba în bine viitorul nostru şi acolo unde vor merge vor da dovadă de respect şi admiraţie pentru natură şi pentru tot ceea ce ne înconjoară!

,,Şcoli pentru un viitor verde’’ nu a fost doar un proiect educaţional, este un mod de viaţă, reprezentând pentru noi toţi o oportunitate de diversificare a cunoştinţelor în contextul om-natură. ,,Ne-am îmbolnăvit de frumuseţe şi am lucrat cu devotament pentru a aduce un omagiu naturii văzute ca viaţă.’’ Am învăţat tot ce-i frumos şi bun, am suspendat timpul şi ne-am bucurat de rezultatele obţinute. Am avut şansa de a ne cunoaşte ca persoane şi, implicit, de  a cunoaşte mediul înconjurător. Am căutat să promovăm, prin activităţile desfăşurate, o educaţie ecologică. Felicitări tuturor participanţilor la activităţile noastre. Sperăm că vom reuşi  în continuare să transmitem mesajele noastre sensibile, deoarece viitorul Terrei este în mâinile fiecăruia dintre noi, iar  VERDELE ESTE UN MOD DE VIAŢĂ.

Prof. Sanda Vodă,

prof. Daniela Dobrean   

  

                                                              

7. SĂ TRĂIM SĂNĂTOS!

Profesorul Gheorghe Mencinicopschi, şeful Institutului de Cercetări Alimentare  NE RECOMANDĂ:

- "Pui, peşte, vită, paste, salate şi sucuri naturale" ar fi recomandarea unui meniu ce se vrea perfect. Pastele nu se asociază cu carnea fiindcă nu se tolerează, devin greu digerabile.  "Puii din marile lanţuri industriale sunt injectaţi cu atâtea lucruri încât sunt la fel de nocivi ca un salam. Se recomandă carnea de pasăre care a umblat pe pământ şi a văzut lumina soarelui.

- Cu ce se asociază corect carnea? "O excelentă garnitură sunt legumele la grătar, cu ulei de măsline extravirgin". "E bine să mâncăm legumele la vremea lor. Roşiile care există acum pe piaţă, spre exemplu, pline de chimicale, nu sunt prea bune pentru sănătate". Murăturile, excelente. Doar cele în saramură! Surpriza vine din butoiul cu murături: "Sunt absolut excelente, dar cele în saramură, oţetul poate fi otrăvitor! Leguma murată în sare nu numai că îşi conservă proprietăţile şi vitaminele, dar le şi amplifică. E garnitura perfectă lângă o bucată de carne", afirmă şeful ICA .

- Care ar fi un suc natural corect? "Cel făcut la blender, ca un fel de piure, peste care se adaugă apă. Acest suc nu pierde nimic".

- "Oamenii care fac sport au nevoie obligatoriu de antioxidanţi. Luaţi pe cale naturală, din legume ca broccoli, ardei verde, roşiile crescute la timpul lor sau fructe ca afinele. După 20 de minute de efort organismul eliberează radicalii liberi, care atacă structura celulei şi de aici până la boli precum cancerul se ajunge uşor. Antioxidanţii sunt antidotul, dar şi vitaminele A, C şi E, seleniul, zincul. Luate din natură nu din pastile!".

- Nu puneţi miere în ceaiul fierbinte!" În contact cu apa mai caldă de 40 de grade, mierea devine toxică, îşi schimbă proprietăţile. O putem folosi, dar după ce am aşteptat puţin să se mai răcească ceaiul", spune medicul de la ICA .

- Cum se repartizează alimentele peste zi:

Dimineaţă – ouă

Prânz - carne cu legume sau murături

Seara - paste cu sos de roşii şi parmezan (brânză).

"Concluzia mea este că specia umană nu este adaptată genetic noii hrane industriale. Degeaba oamenii încearcă să se alimenteze corect dacă fac jogging pe Calea Victoriei printre ţevi de eşapament, folosesc cosmetice pline de reziduuri petroliere şi tone de chimicale când spală rufele."

 

Varza albă și varza roșie

Au un conținut apreciabil de vitamina C, mult mai mare decât portocalele.

Studiile efectuate în ultimii douăzeci de ani au arătat că varza consumată crudă, murată sau gătită rapid are efecte antitumorale și anticancerigene.

 Consumul de varză crudă sub formă de salată este un tratament tonic extraordinar pentru sistemul muscular și pentru sistemul nervos (contra depresiei psihice), menopauză, infecții respiratorii, cataractă, surmenaj fizic și intelectual, valori ridicate ale colesterolului, obezitate, alergie.

Varza crudă se folosește și în tratamente externe, pentru comprese cu suc proaspăt, în cazul arsurilor de gravitate mică sau medie, al rănilor care se vindecă greu, al eczemelor infecțioase și al  infecțiilor fungice, al entorselor și luxațiilor. Compusii pe baza de sulf din frunzele de varza au o puternica actiune antiseptica asupra bacteriilor si a ciupercilor parazite.

Sucul de varză poaspătă se folosește și pentru curățarea profundă a tenului încărcat sau a pielii îmbătrânite

Folosiți mai ales varza crudă sub forma de salată, macar de 3 ori pe săptămână.  Face cât un depozit întreg de medicamente. Persoanelor care iau antibiotice de sinteză li se recomandă și varza murată, pentru restabilirea florei tubului digestiv și pentru contracararea efectului imuno-supresor al acestor medicamente. În varza murată se găsesc așa-numitele "bacterii  prietenoase", care combat constipația prin reglarea florei intestinale. Apoi, varza murată este bogată în fibre (celuloză) de unde și efectul ei de "mătură" a colonului, din care extrage, prin absorbție, toate reziduurile și apoi ajută la eliminarea lor promptă.

OUL, adevărat medicament

Un ou este o capodopera neintrecuta a naturii. El contine aproape toate vitaminele si microelementele necesare pentru intarirea sanatatii. Motiv temeinic ca sa-l folosim si ca medicament. Ultimele cercetari medicale arata ca in componenta lor se gasesc lecitina, holina si colesterol "bun". Ficatul nostru foloseste colesterolul din ou pentru producerea de secretii biliare si formarea de celule noi; lecitina hraneste creierul si dizolva depunerile aterosclerotice din vasele sanguine, iar holina este foarte importanta pentru imbunatatirea memoriei si eliminarea toxinelor din ficat. Ouale sunt un depozit adevarat de vitamine A, K, E, grupa B, niacina, biotina si acid folic. Dupa cantitatea de vitamina D, de care ducem lipsa aproape toti, ouale sunt pe locul doi dupa uleiul de peste. In ou se afla combinatia optima de microelemente: fosfor, fier, cupru, mangan si cobalt, iar in coaja - Ca si Mg. Ouale contin si niste fermenti cu efect antimicrobian, antiedemic si antiinflamator.  Dar asta nu inseamna ca de acum inainte trebuie sa incepem ziua cu omleta, ou fiert sau ochiuri, ca sa nu epuizam pancreasul si tractul digestiv, care inca nu "s-au trezit". 

Nutritionistii recomanda: * Sa mancam ouale dupa ora 14, cand organismul asimileaza mai bine nutrientii din ou, mai ales in perioada septembrie-iunie, cand organismul are nevoie crescuta de vitamine. * Pentru intarirea imunitatii si imbogatirea organismului cu vitamine si microelemente se prepara bucate in care ouale se combina cu zarzavat, legume si frunze verzi de papadie, trifoi, podbal, tei, artar dulce si urzica.  Pentru copii si tineri este util consumul zilnic de ou, iar la varsta a III-a, sunt de ajuns 2-3 oua pe saptamana.

 Ca sa pastram nutrientii din ou si sa asiguram asimilarea lor, ouale de gaina se tin pe foc un timp scurt, pana se intaresc putin (omleta sau oua fierte).  Spălați bine ouale, chiar si inainte de fierbere, ca sa preveniti salmoneloza.

8. SFATURI PRACTICE

Și longevitatea se învață

- O pisică în casă înseamnă scaderea tensiunii arteriale  și a riscurilor unei boli cardiace.

- O cură cu spirulina (capsule) aduce un surplus de vitalitate.

- Imitați albinele și convertiți-vă la  miere și polen. Speranța de viața la apicultori este superioară celei a populației în general.

- Țineți sub control tensiunea arterială. Prevenirea ei se bazează pe reguli de viață bine cunoscute: exercițiile fizice, regimul alimentar echilibrat, sare cu masură și reducerea excesului de greutate.
- Beți apa cu paharul mare. Peste 5 pahare cu apă baute zi de zi reduc cu 60% riscul afecțiunilor cardiace. Beți mai multă apă dimineața, mai puțină seara târziu/ noaptea.

-  Atenție la insulină! Morala: zaharul puțin vă menține tineri. Mâncați miere!

- Spalați-vă pe mâini. O igienă reprosabilă a mâinilor (4 spălari pe zi) va permite sa contractati cu 25% mai puține guturaiuri ți cu 50% mai puține gastroenterite, comparativ cu persoanele care se spală pe mâini o   singură dată pe zi.

- Siesta la mijlocul zilei poate face să disparî semnele de oboseală a creierului și să sporească performanțele de memorie. Înveliți-va! Scaderea bruscă de temperatură sporește riscul unei crize cardiace. Cel mai bun somn este de la ora 10 seara până la 6 dimineața

- Mergeți cu picioarele goale prin iarba udă de rouă, pentru antrenarea rezistenței fizice.

- Un pahar de vin servit zilnic prelungește speranța de viață.

- Limitați consumul de carne. 

- Consumați oțet de mere pentru virtuțile sale drenante.

- Mâncați ciocolata (între 1-3 tablete pe lună).

- Usturoiul prelungește viața și reduce tensiunea arterială.

- Consumați nuci și fasole pentru a scădea nivelul colesterolului.

- Nu săriti peste micul dejun! Nu mâncați mese sățioase după ora 5 pm. Reduceți cantitatea de mâncare grasă pe care o consumați.

- O banană pe zi aduce 400 mg de potasiu, care permite reducerea cu aproape 40% a riscului unui atac cardiac:

- Consumați mere în fiecare zi.

- Luteina din salata verde pare să joace un rol benefic pentru sănatatea inimii și pentru sistemul imunitar.

- Savurați desertul "anti-îmbătrânire". Luați doi pumni de fructe roșii (cireșe, capșuni, zmeură, coacaze etc.) și stropiți-le cu lapte acru. Îndulciți desertul - după gust cu miere și veți obține un adevarat regal de flavonoide, substanțe care combat oxidarea, cea care ne îmbătrâneste celulele.

- Plângând se elimină toxinele și tensiuni daunatoare sanatatii.

- Fericirea și optimismul par să sporească numărul celulelor noastre imunitare, armele cele mai eficiente ale organismului împotriva bolilor.

- Cei  care trăiesc în apropierea spațiilor verzi îmbătrânesc mai greu.

- Fiți credincioși!  Frecventarea lăcașurilor de cult sporește speranța de viață, protejează de asemenea digestia și respirația.

- Trei minute pentru a exprima câteva gânduri într-un jurnal sau câteva cuvinte adresate în scris unui prieten sunt suficiente pentru a calma stările de stres.

- Vizionarea unui film sau a unui spectacol de teatru sau prezența în sala de concerte stimulează funcționarea sistemului imunitar!

- Visați. Visele servesc la stabilirea unor legături între amintirile înmagazinate de creier pe parcursul zilei și amintirile mai vechi. Visarea este o cale de a fi în armonie cu noi înșine, deci de a evita irascibilitatea și tulburările de comportament care pândesc persoanele private de somn.

- Îmbrățișați copacii. Ei transforma energiile negative în energii pozitive.

- Activitățile sociale și relaționale îmbunătățesc speranța de viața.

- Ține-te departe de încărcătoarele de telefon mobil. Când bateria îți arată că este la ultima bară, nu mai răspunde la telefon, căci radiațiile sunt de 1000 ori mai mari. Nu utiliza căştile pe perioade lungi de timp.

- Curățați tastatura calculatorului. Aceasta conține germeni microbieni de 300 de ori mai mult decât colacul toaletei de la o instituție publică.

- Nu luați pastile cu apă rece. Nu vă așezați în pat/ la orizontală, imediat ce ați luat medicamente înainte de a adormi.

Mâncați ceapă  roșie zilnic!

 Deși ceapa roșie este mult mai bogată în  substanțe necesare organismului uman decât cea albă,  calitățile sale terapeutice fiind nenumărate. Ceapa roșie are  în compoziție toată grupa de vitamine B, vitamina C, minerale,  precum fosfor, natriu, calciu, magneziu, zinc și fier,  acid folic și biotina. Ceapa roșie este un puternic dezinfectant și  un bun diuretic, de aceea nu ar trebui să lipsească din  meniul zilnic al niciunei persoane. Dacă ești răcit,  tușesti și te doare gâtul, ceapa roșie iți poate fi de  mare ajutor. Ceapa roșie este un  calmant excelent. Ceapa roșie, puternic  analgezic și antiinflamator, calmează durerile reumatice și  pe cele provocate de gută. Ceapa taiată rondele,  așezată pe un tifon și încălzită la aburi, pe un capac  întors, se fixează pe locul dureros și inflamat. În caz de sinuzită se pot face  inhalații cu aburi de ceapă roșie. Două-trei cepe  de mărime potrivită, zdrobite, cu tot cu coajă, se pun  la fiert într-un litru de apă. După ce apa începe să  clocotească, se mai lasă încă cinci minute la fiert.  Inhalațiile se fac, de obicei seara, înainte de culcare,  și nu se mai iese afară din casă. Durerile de cap și  chiar  migrenele trec dac se leagă capul, pentru cateva  minute, cu o cataplasmă de ceapă.

Mărul, un fruct complet

Merele conțin zaharuri, acizi organici, substanțe pectice (reduc colesterolul), vitamine (C, A, B1, B2, PP.acid pantotenic), săruri minerale (calciu, fier, potasiu, fosfor, siliciu, magneziu, zinc, cupru). În coajă, cantitatea de vitamine este dublă față de pulpa fructului.

Mâncând un măr dimineața, se purifică respirația, se fortifică gingiile și se curăță dinții; după mesele principale, are efecte laxative și absoarbe toxinele și microorganismele de la nivelul intestinelor; seara, are efect relaxant asupra sistemului nervos, fiind un bun somnifer. Două mere pe zi ajută la întărirea mușchilor cardiaci, evită infarctul miocardic și elimină excesul de apă din țesuturi prin diureză. Merele coapte (2-3/zi) stimulează activitatea creierului prin creșterea conținutului de fosfor. Consumul constant de mere diminuează riscurile multor maladii, inclusiv al cancerului.

9. DIALOG ÎNTRE GENERAȚII

Mărturisire de iubire

La sfârșitul anului 2011, împreună cu câțiva colegii de clasă am creat blogul local intitulat „Glasul Subcetății”. Inițial, am dorit să am un blog personal, dar, după unele consultări cu colaboratorii mei am decis să înființăm un „jurnal online” care să consemneze toate evenimentele de pe plan local. Particip cu mare plăcere la evenimente, imortalizez cadrele ce mă impresionează, consemnez faptele și le popularizez cu speranța ca alții să deprindă unele învățături de pe seama acelei activități. Rețelele de socializare sunt un mediu favorabil promovării blogului nostru, și de aceea am creat o pagină Facebook, unde postăm fotografii specifice fiecărui anotimp, unor obiceiuri sau tradiții de pe aceste meleaguri sau unor evenimente culturale ce au loc.

Cei implicați suntem dornici de afirmare, de împărtășire a ideilor personale, de promovare a locurilor natale și, în principal, de  a lăsa ceva după plecarea noastră din localitate. Principalii mei colaboratori sunt Adriana Muscă și Andreea Ciubucă – în partea de redactare și culegere de informații, Iulian Cotfas – responsabil cu realizarea fotografiilor, dar am fost ajutați și de unii colegi cu imagini și sprijiniți de profesori cu idei și sfaturi.

Știu că în această zonă nu mulți dispun de acces la internet, dar cei care au posibilitatea și doresc să cunoască mai bine ceea ce facem noi pot accesa adresa de internet: www.Glasul-Subcetății.blogspot.ro.

Sperăm să avem câți mai mulți cititori, iar cei care au unele sugestii ni le pot adresa, cu cea mai mare plăcere acceptăm orice idee și o tratăm ca pe o critică constructivă.

În viața fiecăruia vine o perioadă în care trebuie să își găsească drumul în viață, iar pentru cei implicați în această muncă, acel moment se apropie și vom fi nevoiți să plecăm de lângă cei dragi pentru continuarea studiilor și în speranța unui viitor mai bun.

Gândul referitor la durabilitatea blogului începe să mă macine, dar eu sper să găsim niște persoane potrivite care să ducă mai departe ceea ce noi am început și să o transformăm în tradiție. Prin numele blogului „glasul” am vrut să reprezentăm concepția unor tineri asupra mediului înconjurător și aș dori ca viitorii bloggeri să fie elevi ca și noi.

Pentru noi, cei implicați în acest proiect, clasa a XII-a bate la ușă și odată cu ea examenele, iar timpul dedicat acestui blog se va micșora, dar sper că vom găsi oameni dornici să continue această muncă.

Arta fotografică este un mijloc ideal pentru a reprezenta spațiul autohton și de aceea am surprins multe cadre reprezentative zonei noastre pe care le-am postat pe internet pentru a fi văzute de cât mai mulți oameni.

Am fost plăcut surprins de răspunsul publicului, fiind apreciat de varvigeni de pe tot mapamondul, bucuroși că pot revedea locurile natale. De aceea, avem 5200 de citiri ale articolelor de pe blog și aproximativ 200 de fani pe pagina noastră de Facebook .

Nu am dorit să înfățisăm oamenilor lucrurile negative; ei trebuie să vadă frumosul din orice, să aprecieze faptele bune și să lupte pentru o lume mai bună, de unde și sloganul nostru „Dacă vrei să schimbi lumea, începe cu tine! ”.

Sunt bucuros că munca mea și a colegilor mei a dat roade, că încep să fiu apreciat pentru ceea ce am făcut și sper ca pe viitor să venim în fața oamenilor cu vești cât mai îmbucurătoare despre spațiul natal.                        

 Raul Buzilă, clasa a XI-a

Exemple de buni gospodari: Nicolae și Ileana Hurubă

Intru în gospodăria consătenilor noștri, Nicolae (n. 1953) și Ileana (n. 1957) HURUBĂ din Poiană. Mă întâmpină deloc prietenos un dulău carpatin, paznicul de nădejde al gospodăriei. Curtea este plină de păsăret, grajdul de animale: un cal, șase vite – patru vaci pe lapte și două juninci gestante, porci. Soții Hurubă și-au dezvoltat gospodăria prin proiectul 141, pe o perioadă de trei ani, acum fiind în ultimul an. Ei muncesc pământul și cresc animale așa cum au deprins în gospodăriilor părinților lor. Pământul pe care îl dețin este în parte moștenit, în parte cumpărat. Le este drag să muncească. Singurul inconvenient este că, odată cu trecerea anilor, forțele se împuținează.

Complementar, Nicu Hurubă se ocupă cu tâmplăria, ca și străbunicul său. Ucenicia a făcut-o la Combinatul din Gălăuțaș, unde a lucrat 22 de ani. A fost angajat timp de 30 de ani, apoi încă 9 ani a lucrat ca tâmplar privatizat. Soția este pasionată de meșteșugurile casnice tradiționale: tors, țesut, cusut, croșetat.

Trebuie menționat faptul că ei practică o agricultură bio și, ca atare, produsele obținute sunt de foarte bună calitate: grâu, cartofi, ouă, lapte, brânză, carne (de pasăre, de vită și de porc).

Nicolae și Ileana Hurubă sunt gospodari vrednici din Subcetate ca atâția alții dintre consătenii noștri.

Prof. Doina Dobreanu